Am încercat să găsesc mereu frumosul şi binele din orice situaţie dar , recunosc că nu mi-a reuşit întotdeauna poate pentru că am tendinţa să analizez prea mult şi să mă implic foarte mult în toate proiectele pe care mi le-am propus. Fără să-mi propun, evident, au ieşit la iveală şi aspecte mai puţin plăcute, dar destinul ghiduşiu a compensat într-un fel inedit fiecare moment în care am crezut că am dat chix. Sunt cam tranşantă în alegerea prietenilor, dar cei care mă cunosc cu adevărat sunt bucuroşi să descopere alături de mine frumuseţea şi binele care ni-l oferă viaţa. Cei care mă cunosc spun despre mine că sunt un „copil vesel”, lucru care mă onorează teribil şi nu mi-aş dori să pierd nimic din inocenţa începutului, din puritatea debutului vieţii. Când scriu, ipostază sub care mulţi dintre prietenii şi cunoscuţii mei nu prea m-au imaginat- sunt convinsă că unii sunt foarte miraţi- justiţiarul din mine încearcă să facă dreptate. Atunci fluxul ideilor se îngrămădeşte la confluenţa dintre real şi ireal şi lansez idei nu întotdeauna comode. Binele şi frumosul se împletesc creând unele din cele mai fascinante lucruri de pe lumea aceasta. Referitor la frumos, ce este frumos? Frumoase sunt florile, toate fiinţele de pe pământ, iubirea este frumoasă, sufletul unor oameni… Bine este să fii tu însuţi în toate împrejurările, bine este să accepţi că nu toţi sunt la fel, că diversitatea este frumoasă…
Un părinte este întrebat: ” Tu nu îţi educi fiul? nu îl constrângi? Nu-l baţi? Nu-l pedepseşti?”
Părintele răspunde: ” Nu!…”
„Nu-l constrângi, nu-l baţi, nu-i porunceşti şi asta pentru că ştii că blândeţea este mai puternică decât severitatea, apa este mai puternică decât stânca, că dragostea este mai puternică decât forţa.”
Ce poate fi mai frumos decât să recunoşti că toate nebuniile tale nu-l vor absolvi pe copilul tău să guste din tot ceea ce simte că este necesar să ştie? Dragostea este răspunsul la multe dileme, de fapt fără dragoste nu e nimic!