Cu bucurie ţin să precizez că ploaia a venit şi la noi. E mult mai răcoare şi aerul e proaspăt. Nu au fost vijelii , doar nori ameninţători şi tunete zgomotoase. Totul a culminat cu un curcubeu superb care m-a transportat pe aripile imaginaţiei şi am început să-mi amintesc frânturi din primele mele experinţe ale iubirii… Amintiri şi melancolie care mă cuprind mereu când plouă…
Am vizionat un film care m-a impresionat şi de ceva timp ţin să vă împărtăşesc şi vouă. Titlul este „The bucket list”, tradus prin „Ultimele dorinţe” sau”Lista dorinţelor” iar dacă precizez şi protagoniştii veţi dori să-l vedeţi şi voi dacă nu aţi făcut-o până acum: Jack Nicholson( Edward) şi Morgan Freeman ( Carter).
Epicul se bazează în esenţă pe jocul remarcabil al celor doi actori care se depăşesc pe ei înşişi şi care au fost alegerea ideală. Finalul este tragic şi previzibil din păcate, dar ce m-a impresionat este bucuria vieţii pe care personajele o emană prin jocul lor şi pe care o simţim toţi cred, în apropierea inevitabilului sfârşit.
Cele două personaje se întâlnesc într-un cadru nu prea vesel, la spital, unde dragul de Jack Nicholson( Edward) joacă acelaşi pragmatic şi morocănos personaj din majoritatea filmelor sale, care este distant şi deranjat de prezenţa altora, care refuză să fie tratat cu compasiune deşi situaţia poate o cerea. În concluzie, un alb bogat şi plin de fasoane. Alături, Morgan Freeman( Carter) este un melancolic prin excelenţă, un gânditor – de altfel pe parcursul filmului dovedeşte că spiritul său este foarte viu- un familist convins, deşi este perceput ca un negru apatic şi sărac de Edward. Cei doi diferă în cele mai intime detalii, dar fiind nevoiţi să împartă camera de la spital ajung să se împrietenească. Se împleteşte drama şi comicul într-un fel original. Filmul e plin de umor bun şi de reflecţii la care din cînd în cînd ar fi indicat să ne concentrăm. Dacă ar fi de exemplu să medităm la “trei lucruri pe care să nu le faci niciodată la bătrâneţe: să nu adormi în cadă, să nu iroseşti o erecţie şi să nu ai încredere într-o băşină” cuvintele unuia dintre eroii filmului te-ai gîndi că sunt cele ale unui bolnav de cancer în fază terminală?.
Carter se gândeşte să facă o listă cu ultimele sale dorinţe, de fapt ce nu a realizat el până atunci şi şi-ar fi dorit. Edward pune mâna pe listă, întâmplător şi de aici… începe filmul.
Merită să-l vedeţi! Dialogul dintre cei doi este spumos şi măcar pentru atât ar trebui vizionat…
