Un morcov , un ou sau o ceaşcă de cafea?

În prezent adversitatea are mai multe feţe şi pot spune cu hotărâre că nici una dintre ele nu este frumoasă. Sunt situaţii ale semenilor din jurul nostru care tind spre disperare şi nu pentru că s-au pretat neaparat la diverse excentricităţi, ci pentru că viaţa este aşa uneori. Ne testează puterea şi voinţa. Interesant este mereu cum găseşte fiecare soluţia de a ieşi din impas. Întâmplător am dat peste această istorioară cu tâlc şi mi s-a părut extraordinară tocmai prin simplitatea mesajului şi expunerea realistă. Am preluat-o (Teacher`s Corner) şi aştept reacţii din partea voastră.
” O tânără s-a dus la mama ei spunându-i despre viaţa ei şi despre cât de greu îi este. Nu ştia cum să meargă mai departe şi se hotărâse să renunţe. Era obosită de luptă şi de zbateri. Părea că de îndată ce o problema se rezolva, apărea alta. Mama ei o luă la bucătărie. Umplu 3 vase cu apă şi le puse pe fiecare la foc mare. Curând apa a fiert. În primul vas a pus morcovi, în al doilea a pus ouă şi în al treilea a pus cafea. Le-a lăsat la fiert, fără să spună un cuvânt. În aprox. 20 minute ea a stins focul peste tot. A scos afară morcovii şi i-a pus într-un bol. A scos ouăle şi le-a pus într-un bol. Apoi a pus şi cafeaua într-un bol. Întorcându-se către fiica ei, ea a întrebat:
„Spune-mi, ce vezi ?”
„Morcovi, ouă, cafea” spuse ea.
Mama ei a împins-o mai aproape, rugând-o să atingă morcovii. Ea i-a atins, observând ca sunt moi. Apoi, mama a rugat-o să ia un ou şi să-l spargă. După ce a înlăturat coaja, ea observă oul fiert tare. În cele din urma, mama o rugă să ia o gură de cafea. Fiica zâmbea, în timp ce gusta aroma bogată a cafelei. Apoi, fiica întrebă:
„Ce înseamnă asta, mama?”
Mama îi explică că fiecare din aceste obiecte a suportat aceeaşi adversitate: apa fiartă. Fiecare a reacţionat diferit. Morcovul a fost la început tare, dur şi neînduplecat. Totuşi, în apa fiartă el s-a înmuiat şi a devenit slab. Oul a fost fragil. Coaja lui subţire proteja lichidul interior, dar, după ce a stat în apa fiartă, interiorul său s-a întărit. Boabele de cafea au fost unice, remarcabile. După ce au stat în apa fiartă, ele au schimbat apa.
„Cine eşti tu ?” îşi întreba ea fiica. „Când greutăţile bat la uşa ta, cum răspunzi ? Eşti ca un morcov, ca un ou, sau ca o ceaşcă de cafea ?”

Dacă ar fi să răspundem sincer la întrebarea: cine sunt eu?, care ar fi răspunsul?
Sunt eu precum morcovul care pare tare, dar care prin durere şi greutate se moleşeşte, devenind moale şi pierzând puterea?
Sunt precum oul care porneşte cu o inimă maleabilă, dar care se schimbă la căldură ? Am avut un spirit fluid, dar după o moarte, după o greutate sau după alte încercări, am ieşit întărit şi puternic, ţeapăn? Arată coaja mea la fel, fiind înăuntru mai înverşunat şi mai încăpăţânat, cu spirit ţeapăn şi inima tare?
Sau sunt precum boabele de cafea ? Ele practic schimbă apa fierbinte, cauza care aduce durerea. Când apa devine fierbinte, se parfumează. Ce efect…
Cum gestionezi adversităţile?
Eşti un morcov, un ou, sau un bob de cafea ?
Rontziki

Am citit si eu mai demult povestea asta si m-am intrebat acelasi lucru…mi-a fost greu sa raspund si inca imi este…cred ca am fost precum cafeaua, atunci cand am reusit sa schimb ceva, dar am fost si precum oul, din pacate…probabil ca e ceva natural ca, treand prin greutati si incercari sa te calesti si sa te intaresti pentru a le face fata, atunci cand nu depinde de tine sa le schimbi si in perspectiva unor alte potentiale incercari…e important sa mentii un echilibru, dar e greu…

Liliana

Rontziki e intr-adevar greu sa gasesti un echilibru avand in vedere ca noi, oamenii suntem atrasi iremediabil de contradictii, viata insasi fiind o contradictie…

Liliana

Sunt de acord cu tine Pheaideas! Daca nu suntem flexibili pierdem din frumusetea vietii! Dar nu ai raspuns la intrebarea finala, cum gestionezi adversitatile?

pheideas

Nu mi-am propus niciodata sa le gestionez. Ele fac parte din felul meu de a fi. Pot fi si punctual, dar si flexibil. Si inmiresmat, dar si inodor. :)) Imi place sa ma pliez pe pesonanitatea oamenilor si sa iau de la ei atat cat am nevoie, dand la schimb pe masura. Si nimic nu mi se pare prea mult, prea fierbinte sau prea tare.
Bunatatea se naste din suferinta, iar frumusetea din noroi. Apa fierbinte descatuseaza miresma boabelor de cafea. Totul se transforma.

Liliana

Cum spuneam contradictorie este viata insasi si concluzia ar fi ca noi suntem la fel .E unul din cadourile vietii… Multumesc ca ai fost atat de prompt in a-mi oferi un raspuns!:)))

Dă-i un răspuns lui pheideas Anulează răspunsul