Cadou pentru noii mei prieteni

Pentru că de curând am primit un alt premiu, cel de diamant voi încerca să multumesc celei care mi l-a oferit, Sasha şi să îl ofer noilor mei prieteni din blogosferă într-un mod mai inedit. Le dedic două poezii şi le transmit că îi admir, îi respect şi le mulţumesc pentru împărtăşirea de idei şi gânduri . 😀

VIZIUNE
de Marin Sorescu

„Străzile erau înţesate de haine
care îşi vedeau de treburi.
Unele alergau să nu întârzie la servici,
Altele flecăreau,
Ori intrau în magazinele de îmbrăcăminte
de unde ieşeau modele noi.
O servietă importantă, ministerială,
Flirta de jumătate de ceas
Cu o poşetă de piele de şarpe,
Spunându-i direct,
Apoi de-a-ndoaselea,
Toate cuvintele referitoare la vreme.
Pe linia troleibuzelor
Circulau fiare de călcat.
Iar eu căutam oamenii.
Ştiam că trebuiau să se afle
Fie în buzunarul de la vestă,
Fie în faţa ori în spatele hainelor,
Anexaţi cu o clamă.”
Cu bucurie vă anunţ că am găsit oamenii şi mă bucur de compania lor…
VIAŢA NOASTRĂ NAVIGHEAZĂ
de Rabindranah Tagore
„Viaţa noastră navighează
pe-o mare încă netraversată
ale cărui valuri se-aleargă
unul pe altul
în veşnicul joc de-a v-aţi-ascunselea.
Este marea neliniştită a schimbării,
hrănindu-şi turmele mari, spumegânde,
spre a le pierde iarăşi şi iarăşi,
bătând din palme-mpotriva
cerului liniştit.
Iubire, în mijlocul acestui dans războinic
dintre lumină şi întuneric,
a ta este Insula verde,
unde soarele sărută
umbra ruşinoasă-a pădurii
şi unde tăcerea-i înfiorată
de trilurile păsărilor.”
Eu mi-am găsit Insula Verde!!!
Delf

Am mai spus, cu altă ocazie, că orice întâlnire – fie ea reală sau virtuală – presupune întrepătrunderea a două trecuturi şi suprapunerea unor năzuinţe şi căutări comune. Câştigul întâlnirii are, aşadar, o dublă direcţie.
Prin urmare, trebuie să ştii că reciproca e perfect valabilă. Mulţumesc şi eu.

Math_moiselle

Eu am cam tras chiulul de la bloggereala… mi-a cam pierit cheful:P
Inspirata alegere a poemelor. Votez pentru Sorescu.
Un val de idei sa te poarte in continuare pe marea inspumata blogsea…:P

Ioan

Superba a doua poezie.
Spuneai ca ai gasit Insula Verde. E drum lung pana acolo? Eu inca o caut…

P.S: Imi place blogul tau; voi mai trece pe aici.

Liliana

Math_moiselle sper ca, cheful de blogoreala sa-ti revina! Am invatat multe de la tine si ar fi pacat sa nu ne impartasim in continuare ideile si sa nu ne refugiem in insula noastra verde! Ma bucur ca-ti place Sorescu! Te mai astept in blogosfera!

Liliana

Ioan, drumul spre Insula Verde , spre "insula" noastra este intotdeauna lung dar si cand il gasesti, vei fi implinit! Te vei simti asa cum trebuie sa se simta cei care si-au gasit sufletul pereche, cariera care care sa-i completeze si oamenii adevarati langa care sa traiasca! Toate cele bune si succes in cautarea drumului! 🙂

Lasă un răspuns la Ioan Anulează răspunsul