Fiind sfârşit de an, am simţit nevoia să fac un bilanţ al blogului meu, să caut motivele care m-au îndemnat să-l creez şi să evaluez pe cât posibil reuşita lui. Am spus de mai multe ori că scopul iniţial a fost de a căuta oamenii adevăraţi, de a mă regăsi şi de a scrie pur şi simplu pe anumite teme, pentru că îmi place să scriu. Oameni adevăraţi am găsit, uneori am reuşit să mă regăsesc şi din scris nu mă mai opresc. :)))
Prin 2009 am început să merg pe cărările neştiute ale blogguitului şi constat că scriam cu spor pe teme cu predilecţie filozofice. 🙂 În decembrie de atunci aveam postări destul de interesante, bineînţeles este o viziune subiectivă: :)))
Temele dedicate toamnei sunt numeroase pentru că, în fiecare an, nu încetează să mă fascineze prin paleta ei cromatică: Măria Sa Toamna, Niciodată toamna, Melancolii tomnatice etc. Cum spuneam şi mai sus anul 2009 a fost cu siguranţă unul preponderent filozofic pentru mine şi blogul meu. Nişte teme care militează pentru cele spuse ar fi: Pot intra în conflict dreptatea şi libertatea individuală?, Iubire fără condiţii, Îndoiala metodică, Nonconformism versus conformism, Dragostea la prima vedere sau dragostea profundă?, Politeţea un imperativ moral?, Speranţa moare ultima, Credinţa fiecăruia un subiect tabu?, Banii aduc fericirea?, Viziunea lui Paler despre viaţă, Colegul care ştie tot, Teoria conspiraţiei mioritică, Fixurile noastre1 şi 2, Jocul ielelor şi multe altele.
Anul 2010 pare mai degrabă un an al căutării de sine, al regăsirii. Prin decembrie de atunci în afară de urarea de Sărbători magice încercam să aflu ce este frumuseţea, mă delectam şi cu o distracţie de iarnă nevinovată despre zodii şi fixurile lor. Apoi am căutat o altă perspectivă a vieţii, am umblat în Sertarul cu amintiri, am chemat la mine energiile pozitive, am adunat fotografii de la diverse manifestări sau din drumurile mele. Am răspuns şi m-am jucat cu multe lepşe drăguţe: Leapşa cu amintiri, Culorile verii 2010, Leapşa cu definiţii, Autocunoaştere, Eu în cuvinte etc. Am compus chiar şi poezii :)) cum ar fi: Criza de identitate, Valoarea lumii, Joc de iele sânziene, Salt interiorizat etc.
Am încercat să scriu ceva despre Lupta cu noi înşine, De ce este intimitatea aşa de tulburătoare?, De ce este dragostea adevărată atât de greu de găsit?, Iluziile grandomaniei, Iubeşte necondiţionat…viaţa şi despre multe alte dileme existenţiale. :)))
Anul 2011 a fost cred, cel mai productiv în ce priveşte numărul de postări şi în ce priveşte creativitatea, originalitatea pentru că am compus poezii şi am scris poveşti parfumate pe anumite teme. Am descoperit cluburile poveştilor parfumate, al miercurii fără cuvinte şi cel al imaginilor din viaţă, life in pictures, datorită Mirelei, lui Carmen şi lui Costin. Le mulţumesc pe această cale! Am scris destul de mult anul acesta. Am compus şi poezii anul acesta, aşa cum spuneam: Dor de toamnă, Durerea cuvintelor, Cheful suprem, Soldat pe frontul vieţii, Promisiunea.
Nu îmi doresc să transform postarea în nişte enumerări şi link-uri plictisitoare, dar am simţit nevoia să rememorez. Cred că blogul meu a evoluat şi pot fi mândră de însemnările mele! Bineînțeles este o evaluare subiectivă, dar încerc să rămân fidelă primelor impulsuri ce m-au determinat să-mi fac blog: acelea de a căuta oamenii adevărați, de a mă regăsi şi de a scrie pur şi simplu pe anumite teme, pentru că îmi place să scriu.
Urez tuturor cititorilor şi vizitatorilor blogului meu un an nou desăvârşit în armonie, cu sănătate şi ninsori de iubire! 🙂
LA MULŢI ANI!
Cred ca evoluam, putin cate putin, cu fiecare postare (sincer, eu declar ca sunt vesnic nemultumita in ceea ce priveste propriul blog, dar asa sunt eu, si nu pot schimba asta! 🙂 ). E bine ca avem o extra- ocupatie, ca nu facem rau nimanui, ca incercam, oarecum, sa schimbam cate ceva pe ici, pe colo. Sa-ti fie si tie anul bun, si sa ne citim multa vreme de acum incolo. La multi ani!
Dragă Gabriela,
important este că încercăm să evoluăm, să căutăm răspunsuri, să rămânem fideli idealurilor noastre! Nici eu nu sunt mulţumită în totalitate de blogul meu, dar e al meu şi am investit în el clipe din viaţă şi suflet! Cea mai mare bucurie şi realizare în acelaşi timp, referitor la blog este că am întâlnit oameni adevăraţi, minunaţi, aşa ca tine, oameni pe care nu îi mai întâlneşti în jur pentru că s-au ascuns după o platoşă a indiferenţei şi nu mai simt cu sufletul! Blogul este şi o evadare dacă vrei, din griul existenţial! Mă bucur enorm că te-am cunoscut şi sper să ne citim în contiunare cu acelaşi drag! 🙂
Îţi doresc un an nou plin de împliniri, cu sănătate şi armonie!
Ai făcut o prezentare frumoasă, fotografia este inspirată, pentru că se vede că îţi place ceea ce faci.
Îţi doresc ca la anul, pe vremea aceasta, să mai scrii o astfel de prezentare, în care să te declari şi mai mulţumită! :))
Îţi doresc un An Nou mai bun, mai rodnic, cu multe împliniri şi bucurii!
Multumesc Max Peter pentru încurajări! Cum spuneam e un blog initiat din dorinta franca de a-mi expune diverse stari pentru a ma regasi, pentru a descoperi oamenii autentici, de a scrie pur si simplu! Ma bucur ca te-am descoperit!
Toate cele bune!