Ce este succesul?

E greu de crezut că în zilele noastre sunt persoane care nu-şi doresc să aibă succes, atât în domeniul lor profesional, în plan personal, la hobbiuri sau cel puţin în grupul lor de prieteni. Succesul este perceput diferit pentru că, noi suntem diferiţi şi e bine că este aşa. Din nefericire, cu cât ne dorim mai mult să atingem succesul, cu atât realizăm cât este de dificil pentru că, implică o mare cantitate de neprevăzut şi nu ţine doar de calităţile personale.
Sunt multe ingrediente ce asigură succesul, cum ar fi munca susţinută, serioasă, talentul, responsabilitatea, abilităţile interpersonale, carisma şi nu în ultimul rând să fii la locul potrivit, la timpul oportun. În timp ce primele calităţi sunt realizabile prin voinţă, efort şi pasiune, ultima este puţin diferită. Poate fi îndeplinită doar dacă recunoşti şansele ce-ţi sunt oferite şi accepţi provocările pe care destinul le pregăteşte.
Fără urmă de îndoială, nimeni nu-ţi poate garanta succesul chiar dacă îţi asumi riscuri şi profiţi de ocaziile ivite, dar e sigur că fără ele, reuşita nu mai este la fel, pentru că viaţa e plină de surprize de tot felul care nu pot fi calculate, dar sunt binevenite, dacă sunt şi bine folosite. În concluzie, cred că cele două direcţii ar trebui urmate: să munceşti pentru ca visele tale să devină realitate şi să fii alert, atent la orice îţi oferă viaţa.
Ideile acestea, înşirate în caietul cu coperţi roşii al Mihaelei, stăteau cuminţi, frumos aliniate şi au fost citite pe nerăsuflate de prietena ei cea mai bună, Corina. Ştia că, ceea ce făcea nu era tocmai etic, dar o rodea cuziozitatea, iar caietul cu filele lui strălucitoare o chema. Dezbaterea a început în cadrul orei de filozofie, îndemnate de profa care îndrăgea să le dezvolte abilităţile oratorice şi să le deschidă mintea şi ochii, cum spunea de atâtea ori. Tema era extrem de incitantă şi imediat s-au constituit cele două tabere, pro şi contra, iar opiniile au început să apară, nude şi frumos argumentate. Deşi erau de când se ştiau cele mai bune prietene, la ora de filozofie erau mereu în tabere opuse, iar profa observând acest aspect le provoca mereu cu teme ingenios alese. Corina rememora discuţia, ca şi cum atunci avea loc. Tema avea un subiect controversat, tocmai bun pentru o nouă dezbatere: Este copiatul sau plagiatul o metodă capabilă să producă succesul? Oferă argumente şi exemple care să-ţi susţină părerile. Se pare că tema o obseda de mult timp pe Mihaela, iar profa îi ridicase „mingea la fileu” şi imediat a devenit şefa din echipa ce aducea contraargumente.
– Copiatul sau plagiatul sunt metode care îţi asigură succesul? Dacă ne referim la un succes iluzoriu şi de scurtă durată, ar putea fi o modalitate! începe tăioasă Mihaela.
– Din păcate, lumea din jurul nostru dovedeşte că e posibil! spune repede şi Corina fără să realizeze că a căzut din nou în plasa profei… În literatură, tehnologie şi showbiz sunt multe exemple care confirmă lucrul acesta.
– Mai întâi de toate trebuie să înţelegem că plagiatul este ceva greşit şi de aceea în societatea noastră există legea copyright-ului! adaugă Mihaela.
– Să luăm exemplul unui cântec nou ascultat pe Youtube! Îl asculţi şi realizezi că unele fragmente sunt foarte familiare, cunoscute. Sau să citim o ştire dintr-un ziar care ne informează că un cunoscut scriitor sau director are idei furate din munca altuia. Deschidem televizorul sau radioul şi aflam despre ultimul scandal de plagiat. De fapt, ce înseamnă furtul intelectual şi implică mereu şi un câştig material? punctează Corina.
– Furtul intelectual este cum spuneai şi tu anterior, furtul muncii altei persoane, dar munca este generată de minte şi nu de corp, este deci, muncă intelectuală, nu fizică. Ai perfectă dreptate cu exemplele tale, sunt multe de acest gen, în jurul nostru, dar acest lucru nu înseamnă şi că este corect! Nu cred că furtul intelectual vizează mereu şi o oportunitate materială, deşi este un aspect ce nu trebuie neglijat! răspunde cu promptitudine Mihaela. Ţi-aş adresa o întrebare: Dacă plagiatul asigură calea sigură spre succes, munca brută, grea, susţinută, responsabilă nu mai este o variantă viabilă pentru a atinge succesul?
– Multe voci şi minţi afirmă că informaţia şi divertismentul ar trebui să fie gratis, să circule liber, cel puţin! începe cu precauţie, Corina. Sunt de acord că sunt mulţi oportunişti care se „hrănesc” din buna credinţă a celorlalţi. Munca, indiferent sub ce formă se realizează, fizică sau intelectuală presupune sacrificii şi efort şi trebuie apreciată. Munca trebuie să fie mereu o soluţie viabilă de a ajunge la succes! Dar, vorbim la modul ideal, nu? Pirateria, de exemplu, a ajuns la cote alarmante, pentru că, ce poate fi mai plăcut decât descărcarea ultimelor filme apărute sau crearea unei librării cu melodiile noi, fără să plăteşti nimic? Totuşi, sunt curioasă când furtul ideilor a devenit aşa de cunoscut în societatea noastră şi care e momentul când, noi, oamenii am început să trişăm? a continuat Corina ridicând o sprânceană.
– Ironic, industria divertismentului e una dintre cele mai costisitoare din lume şi realizarea unui film  de calitate şi cu efecte speciale costă milioane de dolari, fără graranţia din partea producătorilor că îşi vor putea recupera investiţia. Fiecare descărcare gratis diminuează munca şi investiţia realizată. Dacă descărcarea unui film înseamnă furt, atunci furtul unei maşini cum se numeşte? Pirateria e percepută de mulţi oameni drept o infracţiune minoră, pentru că nu se fură propriu zis un obiect şi nu există astfel un motiv temeinic de a se ruşina. Furtul unei idei nu este perceput ca o infracţiune, iar germenii sunt plantaţi din şcoală, când sunt necesare eseuri şi proiecte şi atunci începe operaţiunea copy-paste. E mult mai facil să cauţi pe internet informaţii, mai ales când nu ai nici o idee despre subiect sau nu ai timpul necesar pentru cercetare. Internetul facilitează un succes imediat, cu primul eseu, selectat şi printat fără a mai menţiona sursele, fie ele Wikipedia sau citate din alte cărţi! argumentă Mihaela.
– Insinuezi că internetul şi nevoia de a preda la timp eseurile au declanşat indisponibilitatea şi comoditatea omului modern? Indisponibilitatea pentru cercetare şi lectură şi comoditatea de a folosi informaţiile de-a gata? Dar toată lumea apreciază accesul la aceste informaţii… spuse arţăgoasă Corina.
– Să nu facem confuzie între termeni, accesul e una şi folosirea lor fără citarea sursei, e alta. E posibil ca aceste eseuri pe care am fost forţaţi să le scriem la început  ne vor ajuta să ne dezvoltăm abilităţile de comunicare în cadrul dezbaterilor noastre, lucru care se va dovedi extrem de folositor pentru succesul de lungă durată. Dovedeşte deopotrivă că plagiatul nu este singura modalitate de a atinge succesul. Popularizarea trişatului în sistemul nostru de învăţământ e un alt aspect trist, care poate avea urmări dezastruoase asupra stimei de sine şi a succesului într-o viitoare carieră! conchise Mihaela.
– Notele mari, succesul imediat prin recompense din partea părinţilor îndeamnă la trişat! E mult mai simplu să copiezi decât să petreci ore chinuitoare în cameră şi să toceşti! izbucni Corina.
– Nu-mi vine să cred că tocmai tu spui lucrurile acestea! Şi te consideram cea mai bună prietenă a mea! spuse vizibil afectată Mihaela.
– Nu am aflat concluzia dezbaterii! interveni profa pentru a stinge focul de paie izbucnit din senin.
– Plagiatul şi copiatul nu conduc la succes, dimpotrivă sunt o modalitate sigură de a da chix, de a eşua pe viitor. Nu trebuie să ne bazam pe scurtături şi scheme miraculoase de a ne îmbogăţi peste noapte, ci să rămânem oneşti şi respectuoşi cu noi înşine în primul rând. Poate nu toţi putem crea lucrări originale, dar sunt absolut sigură că oricine are potenţialul de a ajunge la succes prin forţe proprii! spuse în lacrimi Mihaela.
Din ziua aceea, cele două prietene nu şi-au mai vorbit. De câte ori încercase Corina să o abordeze pe holul şcolii sau pe stradă pe cea mai bună prietenă a ei, eşuase. De aceea, se hotărâse să vină la ea acasă şi să-i spună adevărul. Caietul deschis era martorul trăirilor pe care Corina le rememorase, iar Mihaela intrase şi ea în cameră exact atunci. A rămas mută şi s-a uitat cu ochii mari la cea pe care o ştia din clasa întâia, Corina. Chipul ei răvăşit spunea multe, deşi cuvintele stăteau lipite de buze, fără gând de a se desprinde şi a zbura în eter. Iar vroia să fugă, dar realizase că e la ea în cameră, că spaţiul propriu îi fusese invadat şi cu ochi scânteietori se întoarse spre Corina. Atunci simţi în jurul ei braţele protectoare ale Corinei şi cuvintele se opriră din nou pe buze. Primi îmbrăţişarea şi nu se mai împotrivi.
– Totul a fost doar pentru a avea o dezbatere reuşită! începu Corina. Dar, dacă succesul dezbaterilor înseamnă să mă despart de cea mai bună pritenă a mea, atunci refuz să mai particip la ele. Tu eşti mult mai importantă pentru mine şi cu tine alături voi avea asigurat succesul prieteniei, al iubirii de aproape, al omeniei! Nu am copiat niciodată şi credeam că mă cunoşti mai bine de atât! Zilele acestea de tăcere şi izolare au fost cele mai groaznice din viaţa mea! Am fost foarte dezamăgită că ai crezut aşa ceva despre mine! vorbi încet şi cu ochii înlăcrimaţi Corina.
– Dar ai fost aşa de convingătoare! Am crezut tot ce ai spus! făcu ochii mari de mirare Mihaela.
– Am o prietenă foarte bună care reuşeşte să mă provoace la tot felul de discuţii inteligente şi am învăţat să fiu convingătoare pentru a avea succes… adăugă Corina cu o privire senină.
– Te rog să mă ierţi! Am tras concluzii prea repede! Ai dreptate! Te cunosc prea bine ca să cad în asemenea plasă! rosti plină de viaţă şi Mihaela.
– Dar, ai căzut! zâmbi Corina. Noroc că am fost pe aproape să te prind!
– Mulţumesc din suflet! Am învăţat că succesul nu are nici un parfum fără oamenii dragi alături! spuse şi Mihaela îmbrăţişându-şi prietena cea mai bună.
Tema aceasta a fost propusă de Clubul parfumat săptămâna trecută, dar nu am participat la timp pentru a mă înscrie în tabel. Mirela Pete şi membrii clubului au scris minunat! Vă salut! 🙂