Peisajul pitoresc, arhaic al lumii aplecată spre trăiri până la exasperare, mi-a măturat şi cele mai negre gânduri, iar fericirea întâlnirii, se întindea pe faţa mea ca o foaie de plăcintă. Învelişul metalic, uneori lemnos sau din altă substanţă al „sindromului” acesta, tot mai rar, proteja trecutul, dar te făcea să trăieşti prezentul confortabil.
Bordajul simţirii autentice ne face să stăm cu geamantanele nedesfăcute, pregătiţi oricând să navigăm spre aproximare, fluiditate, maturitate a gândirii. Cum văd acest bordaj? Exact cum coaja nucii înveleşte miezul sau, cum zahărul caramelizat se transformă într-o glazură aurie peste merele parfumate…
Astfel, fondul amintirilor ne trage mereu de mânecă prin repetivitatea lui obsesivă, pentru a face un salt spre un început rotund şi plin, miez savuros! Uneori, acest balast frumos preia din problemele omenirii, pentru a uita, măcar temporar, de propriile încercări sisifice. De unde această năvalnică dorinţă de a-i schimba pe oameni? Să fie un bordaj închipuit sau doar o simplă disimulare ce face trecerea insesizabilă spre „blânda indiferenţă a lumii”, cum o numea Camus?
Gând din Cuvânt, iniţiativă ce poartă semnătura Irealiei, ne-a provocat prin cuvântul ales de Ghurhu, bordaj.
Anul 2013 a fost unul al încercărilor, al provocărilor nenumărate şi al descoperirii. Blogul meu a adunat în anul ce tocmai şi-a luat la revedere, articole diverse, care au reflectat căutările mele existenţiale, zbuciumul şi pasiunea mea pentru scris. Recunosc că frecvenţa postărilor nu mai este la fel de constantă cum era pe la începuturi, dar revin mereu şi notez impresii. Am acordat în ultimul timp mai mult spaţiu şi timp preocupărilor mele din offline. Am ajuns la concluzia că este esenţial să păstrezi proporţiile şi să împărtăşeşti şi altora, doar atunci când simţi nevoia. E o normalitate, mai ales că timpul şi resursele investite, gen energie, creativitate, provocări, pot fi folosite constructiv şi canalizate spre obiective palpabile în real. Niciodată nu m-am iluzionat că voi marca prin ideile mele nu ştiu ce schimbare majoră, pur şi simplu am scris de plăcere, dintr-o pasiune ce mă arde de când mă ştiu. Însă, aş fi ipocrită dacă nu aş recunoaşte forţa pe care unele comentarii şi impresii ale vizitatorilor ce trec pe aici, le au asupra mea. Mă motivează şi mă încurajează să fiu mai bună!
E clar că cea mai mare provocare a anului trecut a fost participarea la Superblog 2013! Am îndrăznit să fiu alături de bloggeri veterani şi cunoscuţi în mediul online, iar experienţa, deşi obositoare, a scos la iveală 28 de articole în care am învăţat încet, încet, să împletesc creativitatea cu detaliile tehnice, lucru nu tocmai la îndemână pentru mine, care bat câmpii cu nonşalanţă. 🙂 Însă, m-am descurcat onorabil, ocupând locul 14, din 270 bloguri la început şi 95 rămase la final. Faptul că, la un moment dat, am reuşit să fiu în primii 10, m-a încurajat să sper în şansa mea. Nu e timpul pierdut, poate! 🙂 Cel mai mult am apreciat fairplay-ul unor participanţi, dar am descoperit şi aspecte neplăcute, din păcate! În cazuri de genul acesta se cern multe!
Sfârşitul de an mi-a prilejuit descoperirea unui nou joc, Gând din Cuvânt, iniţiat de Irealia, la care am participat cu drag. Astfel, am solfegiat şi am mâncat cireşe în decembrie, iar unora li s-a părut inechitabil! 🙂
Privind retrospectiv, a fost un an frumos, blogosferic vorbind, iar 2014, sper să aducă mai multe clipe memorabile, să fie înalt în aspiraţii şi să ne înconjoare de frumos şi bine!
Vă doresc să fiţi înconjuraţi de iubire şi să creaţi lucruri frumoase! 🙂