Această ţară de vis

Când se va sfârşi asfaltul drumului

trupul meu şi trupul tău se vor face asfalt

ca să nu rămână necălătorită

această ţară de vis.
Când vor cădea frunzele pomului,
când se va veşteji iarba câmpului,
pletele mele şi pletele tale
se vor aşterne pe câmpuri
ca să nu ramână înfrigurată
această ţară de vis.
Când vor seca izvoarele
si când ploile vor pleca în sus
eu şi cu tine ne vom ţine de mână
şi vom plânge, vom plânge
ca să nu ramână văduvită de tristeţe
această ţară de vis.
Când vor muri câinii,
când vor pieri caii,
când iepurii vor fi mâncaţi
de gura morţii,
când ciorile negre
si pescăruşii albi
vor fi mistuiţi în guşa aerului,
eu şi cu tine vom fi
câine şi cal
iepure şi cioară,
dar mai ales vom fi
pescăruşul cel alb
ca să nu rămână
fără diademă de carne vie
această ţară de vis.
Această ţară de vis, Nichita Stănescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Calătorii și experiențe frumoase vă doresc, în această țară de vis!
Liliana

@Ana Maria,
ma bucur ca ti-a placut postarea! Duminica relaxanta si tie!

@Mirela,
avem o tara minunata, dar mai avem nevoie de multe… Avem toate formele de relief si locatii de vis, insa drumurile lasa de dorit cum spuneai si tu… Duminica relaxanta!

@Elena,
ti le dedic cu placere daca te-au binedispus…
Imbratisari si de la mine!:)

@geanina,
e mai mult decat atat, dar trebuie sa descoperim fiecare cu cat mai mult…
zi faina si tie! 😉

Liliana

@elly weiss,
avem o tara minunata, ce-i drept si trebuie sa o apreciem, macar din cand in cand…
Numai bine! 🙂

@Iulisa,
Daca ti-au placut ti le dedic cu mare drag…
O saptamana frumoasa iti doresc! 🙂

@SoriN,
ma bucur ca apreciezi ideea mea…
O saptamana de vis iti doresc si eu! 😉

Lasă un răspuns