Poveste de dragoste

O floare vorbeşte cât o mie de cuvinte. În gingăşia,
frumuseţea şi culoarea fiecărei flori se ascund gânduri şi sentimente. De
aceea, florile dau farmec tuturor evenimentelor importante din viaţa noastră.
Ele, ne înseninează casele şi ne zâmbesc din ferestre, grădini, parcuri. Deci,
cum altfel ai putea să te faci apreciat decât prin a oferi „vorbe
parfumate” persoanelor dragi… Dar, sunt mult mai apreciate momentele
spontane în care oferim flori, mânați doar de intenții bune. Fiecare zi poate fi un bun prilej de a face o surpriză.
 Am fost mereu un
cuceritor, un Adonis plin de ardoare și mi-a plăcut să surprind, să ofer, să
fiu parte din acest univers nemărginit. Când am întâlnit-o pe ea am simțit că
ne aparținem, că am fost nevoiți să trecem prin încercări titanice doar ca să
ne întâlnim. Nu era ca celelalte femei… Cerea mai multă atenție, mai multă
iubire și eu eram cel mai fericit atunci când puteam să o fac fericită.
Începutul a fost așa frumos… Mă obișnuisem să-i ofer buchete de flori aproape
zilnic. Fără nici o ocazie specială. Uneori doar câte un fir de trandafir,
alteori buchete de frezii, preferatele ei, sau aranjamente florale haioase care
să-i însenineze ziua.
 Toți îndrăgostiții vor să-și exprime pasiunea prin
gesturi cât mai convingătoare, prin emoții cât mai fulminante, de aceea se
reinventează și aleg parteneri de încredere. Eu am descoperit un artist de
vocație, Oana Lamba, care se ocupă de un business în domeniul designului floral
și care colaborează și cu Casa Regală, iar numele acestui partener de încredere  este florăria din BucureștiOlla Floral Art. Mă bucură că este o florărie online și pot oricând să pregătesc surprize plăcute, cadouri florale cu mesaje frumoase. Zâmbetul pe care îl primesc și recunoștința din privire, sunt suficiente pentru a mă reconforta, pentru a mă motiva să merg mai departe. Am pentru ce să lupt, mă simt împlinit!
Prima întâlnire a fost într-o seară ce am simțit-o măreață,
încă de la debut. Era noaptea cea mai măreaţă
din ultima vreme, soarele la asfinţit avea nuanţe roşietice şi de chimlimbar în
stare gemă. Aşteptam printre copaci întâlnirea cu persoana iubită, iar apusul
încerca să furişeze gâturi lungi şi diafane de egrete prin negura pădurii
subconştientului meu. Era un tărâm unde natura se afla mai presus de om, un
triumf calm, nobil, într-un peisaj ce ignora omul într-un mod special.
Mă fascina chipul ei de madonă, simțeam că mă subjugă, iar
gândurile mele prindeau aripi doar puţin stimulate de o imagine sau de o
închipuire. Simţeam că merită aşteptarea din noapte, iar un răspuns ferm, fără
drept de apel, îmi oferea şi cerul nemaipomenit de adânc şi plin de mistere ce
aştepta pasiv să-i fie dezlegate enigmele străvechi.
Eram tot mai conştient că într-o astfel de noapte se nasc
lumi. Doream să fiu martor la acea minune şi dacă se putea, chiar să joc rolul
protagonistului. Cuprins de remuşcări feroce, începusem să vorbesc un limbaj mai
vechi decât cel insinuat în cuvânt, ce mă ajuta să-mi
decantez sentimentele. Măştile au căzut pe rând, iar dialogul rece, detaşat, parcă nu existase nicicând între noi, atunci când şi-a făcut apariţia. Parfumul
ei delicat şi prezenţa ei atât de palpabilă m-au învăluit şi m-au fermecat, aşa
cum doar ielele au reuşit să sucească minţile feciorilor prin dansul şi
apariţia lor. Nu găsesc nici un cuvânt destul
de potrivit să descrie valul de emoţii ce m-a cuprins, iar peisajul din jur
contribuia din plin la consolidarea convingerii că acele clipe numai moartea le
poate arunca în uitare.
S-a apropiat, s-a lipit de mine şi m-a lăsat să-i aflu
rotunjimile cu o certitudine delicioasă că toate căutările mele au luat
sfârşit. Buzele s-au atins delicat, la început, printr-un joc inocent şi apoi din
ce în ce mai pătimaş, până am simţit gustul incandescent al iubirii şi mi-am mai
potolit din acea sete arzătoare, dăruindu-mi o savoare a prezentului pe care nu
credeam că o voi cunoaşte. Totul între noi devenise transparent, luminos, nu
mai existau măşti, nu ne mai ascundeam, eram noi înşine, eram autentici.
Ziua murea încet şi mă simţeam deposedat de tot ce ţine de
material, eram mai uşor şi nu mă mai simţeam doar o victimă a împrejurărilor.
Îmbrăţişaţi pe malul apei, aşteptam un răsărit în doi ce să fie începutul unui drum cu
suişuri şi coborâşuri, plin de mistere şi iubire.
Voi sărbători în fiecare zi alături de persoana iubită, viața și voi oferi cadouri florale pline de emoții și de dragoste!

  Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Casă veche, proprietar nou

O casă veche din cărămidă roşiatică, tapetată de jur împrejur cu
iederă, locuită doar pe perioada verii, apare mereu în viziunile mele despre
casa ideală. Accesul în grădina paradisiacă a acelei case pare aproape
imposibil, atunci când observi un domn bine trecut de prima tinereţe, ce se
plimbă gânditor, cu mâinile la spate, printre pomii somnoroşi din cauza
greutăţii rodului, ce anină pe crengi şi îţi impun o anume distanţă pentru a-i
admira: cireşi, vişini, caişi, meri, peri, piersici, pruni, nuci, tufe de zmeur
şi multe alte minunăţii, flori şi plante unicat care te duc cu gândul la conul
abundenţei. Am făcut cunoştinţă cu proprietarii acelei case, întâmplător, iar
imaginaţia mea i-a transportat în alt timp, sub forma unor personaje literare,
pentru că totul părea atât de ireal şi fantastic și pentru că am și o
imaginație bogată, recunosc. Ulterior, i-am cunoscut mai bine și am
devenit membru cu drepturi depline, atunci când unul dintre ei a făcut infarct.
Viața a făcut ca eu să fiu cea care să-i ajute în acele momente
mai grele, iar răsplata lor a fost să-mi ofere acea casă, după ce ei nu vor mai
fi, neavând moștenitori. Aspectul interbelic al construcției și spațiul generos
ce înconjura casa mă făcea să visez. Știu că a fost frecventată de mulți oameni
importanți ai perioadei interbelice, loc de întâlnire al unor minți luminate și
dornice de a face schimb de opinii pe diverse teme. Efervescența aceea, din
vremuri apuse, se simțea, uneori, când priveam fotografiile îngălbenite de timp
și vântul îmi juca feste, uitându-se ștrengar peste umărul meu, pe terasa din
fața casei. Dar, vremea și-a pus amprenta asupra clădirii, iar acum totul era
neglijat, lăsat în paragină. Sufletul meu plângea când privea sobele de
teracotă scorojite, ferestrele neetanșe, pereții mucegăiți și reci. Grandoarea
de altă dată s-a mutat, doar în acele fotografii, pe care le priveam câteodată și asupra cărora timpul arunca un ochi stingher și trist.
Câte destine și aventuri sunt ascunse în acei pereți, dacă ar putea vorbi… Cu
atât mai mult, îmi era și mai greu să înțeleg alegerea pe care au făcut-o
proprietarii. E adevărat că am avut grijă de ei cât au fost bolnavi, dar, nu m-am
gândit niciodată la vreo recompensă. M-am atașat de ei și așa am simțit. Ei
erau singuri, eu singură, fiecare lovit de viață, dar dornic să lupte, cu orice
preț. Și ei au luptat tenace, până la capăt, iar moștenirea pe care mi-au
lăsat-o a fost neașteptată.
Iată-mă în ipostaza de a administra o casă veche, din București,
fără să știu exact ce trebuie să fac. În cazuri de genul acesta, orice om cu
scaun la cap, apelează la experți. Astfel, am început investigațiile personale
în domeniul imobiliar și am aflat rapid că orice casă, fie că este construită,
cumpărată, închiriată sau va fi supusă unor renovări majore, are nevoie de un
certificat energetic. Am aflat încântată de Enermed Impex SRL Bucuresti, o firmă cu 18 ani experiență, care elaborează
certificate de performanță energetică, oferind cele mai avantajoase prețuri de pe
piață. Certificatul energetic este influențat de tipul clădirii, complexitatea
lucrării sau suprafață. În componența unui audit energetic intră și
certificatul energetic al imobilului.
Timpul de realizare a auditului este
scurt, în maxim 24 de ore și la un preț minim, între 130 – 180 lei. Aceste
aspecte m-au încurajat să apelez la sfaturile echipei de auditori ai firmei. Am
aflat și că de la 1 februarie 2016 afișarea certificatului de performanță
energetică devine obligatorie pentru toate tipurile de clădiri consumatoare de
energie vizitate frecvent de public. Certificatul energetic a devenit
obligatoriu începând cu anul 2013, pentru orice vânzare, închiriere sau
recepția unei locuințe, act valabil 10 ani, dacă nu se aduc renovării majore
imobilului. Nu știam nimic în acest domeniu și am fost nevoită să aprofundez
subiectul, pentru că, îmi doream foarte mult să aduc acea casă veche la o performanță energetică nouă.

Pașii de
urmat erau clari și eram hotărâtă să transform acea casă veche într-un cămin
confortabil, primitor. Aveam nevoie de așa ceva. Nu aveam un buget foarte mare,
dar, eram hotărâtă să fac niște schimbări radicale. Prima dată m-am gândit la
schimbarea tâmplăriei exterioare și la geamuri triple, pentru a asigura căldura
în toate camerele și a crește performanța energetică, implicit. Pe locul doi am
pus izolarea termică, 10 cm pereții exteriori și 20 cm la acoperiș și terasă,
minim. Dacă grosimea este mai mare, consumul energetic va fi mai mic. Apoi
mi-am propus să identific punțile termice, cele care sunt responsabile cu condensul,
mucegaiul. Voi fi nevoită să apelez la firma specializată în termografie în construcții, cu care mă „împrietenisem”, care îmi va
“scana” casa și va găsi cu ajutorul radiației infraroșu punctele
nevralgice, zonele cu pierderi de căldură sau cu infiltrații ridicate de aer. Prețurile
pentru acest serviciu variază între 180-500 lei/construcție. Trebuia să mă apropii cât mai mult de clasa A, pentru un audit energetic crescut. Pentru a obține un
consum mic energetic voi fi nevoită să aleg o pompă de căldură și aport solar
pentru încălzire și apă menajeră, deși investițiile vor fi costisitoare. Amortizarea se va realiza în 10 – 15 ani. Un expert în termoviziune mă va ajuta să urmăresc modificările care apar după
aceste îmbunătățiri. După izolarea termică exterioară, pereții interiori vor
avea o temperatură mai ridicată iarna. O altă soluție pentru creșterea
confortului propriu și a scăderii consumului energetic totodată, al ocupanților
unui imobil, în general, este folosirea unor becuri de tip LED pentru iluminat,
al unor electrocasnice mai scumpe, dar cu un consum energetic mai mic.
Interesul meu fiind să fac economie la consumul energetic, aș putea să-mi programez
încălzirea casei, doar atunci când sunt acasă, într-un interval orar bine stabilit.
Recomandările auditorului au fost
foarte clare, iar firma pe care am găsit-o mă poate ajuta să-mi transform visul
în realitate.

Enermed Impex SRL
Bucuresti
este o firmă
specializată, care evaluează performanţa energetică a unei clădiri şi o
încadrează într-o clasă de performanţă energetică, de la clasa A – imobilele cu
cel mai scăzut consum de energie, până la clasa G, reprezentând cel mai mare
consum specific de energie, iar actele necesare am aflat că sunt copie după
schița casei, planurile de arhitectură și anul în care a fost construit
imobilul.

Simțeam că lucrurile încep să se miște în direcția dorită, iar
demersurile începute, deja, mă motivau să perseverez. Casa aceea veche merita
pe cineva care să-i ofere un pic de iubire. Eram pregătită să fiu eu acea
persoană, mai ales că aveam alături de mine un partener de încredere, Enermed Impex SRL Bucuresti!

 

My adventures

Fulgerul lumina cerul la intervale constante oferind un spectacol pe cât de fascinant, pe atât de terifiant. Apa din zenit cădea şiroaie pe străzi, strecurându-se
printre umbrele, pantofi și oameni. Au fost surprinși pe stradă de torentul
neaşteptat şi priveau siderați căderea necontenită a picăturilor, mirându-se de
şuvoiul ce trona nestingherit pe bulevard.
Săream peste bălțile care s-au format prea repede, nici măcar nu realizasem că mai aveam puțin si mă inundam. Părea ceva ireal, dar graba paşilor şi a sunetelor
ce mă înconjurau îmi confirmau faptul că se întâmplă cu adevărat fenomenul.
Puţin mai înainte era senin şi deodată cerul şi-a prins la rever o geană
spălăcită la culoare, cu nuanţe de la gri deschis spre gri închis care i-a
înăsprit înfăţişarea, iar un fulger răzleţ vestea apropierea unei ploi inofensive, nici
gând să fie atât de pornită să măture toate gunoaiele din jur şi să ne
bulverseze. Umbrele și pantofi colorați alergau grăbiți, în toate direcţiile.
Stropii se izbeau zglobii de ei şi apoi alunecau pe străzi la vale. Aplombul a fost
spulberat rapid de apa rece a ploii, iar entuziasmul estompat. Era printre primele
plimbări în acel oraș. Dar, erau mândri că sunt purtați de niște picioare așa
puternice, care au călătorit prin locuri inedite și au avut parte de niște
experiențe minunate.
Perechea de pantofi sport bărbați, albaștri deschis, optimiști și plini de entuziasm, erau pregătiți să povestească o parte din călătoriile lor. Celelalte perechi de
pantofi, adidași, sneakers, teniși, converse, papuci stăteau frumos aliniate în holul de la
intrare, cu gura căscată. Oare ce surpriză le mai pregătise?
–        Vreți să auziți despre o altă călătorie?
întrebă puțin reticentă perechea de adidași bărbătești.

Da! Da! au scandat nerăbdătoare perechile
de încălțăminte, în delir.

Tu mereu ai ceva interesant de povestit!
adăugă timidă perechea de teniși.

Una din cele mai captivante călătorii am
avut-o în Spania.

De-abia așteptăm să ne povestești!

Spania este o țară superbă! Stăpânul meu
a ales destinația aceasta pentru că și-a dorit o vacanță de vis, cu multe
atracții turistice și cu amintiri memorabile. Țin minte că am mers mult și am
simțit pământul fierbinte sub tălpi, dar am văzut și multe locuri inedite:
orașe, insule și stațiuni de lux.
–         Unde ai ajuns de data aceasta?
–         A fost greu de ales. Țin minte că
stăpânul meu s-a informat îndelung înainte de a pleca la drum. A ezitat între
Barcelona, Madrid, Malaga, Sevilla, Granada, Toledo, Valencia, Gijon și
insulele Mallorca, Ibiza, Tenerife. S-a gândit si la drumul de pelerinaj Camino,
stațiunile Costa Brava, Costa Blanca sau Costa del Sol.
–        Toate denumirile sună așa de bine! Până
și amărâtele de noi au auzit de Madrid, Barcelona, Tenerife, Mallorca sau Ibiza…
–         Sunt convinsă! Dar, stăpânul meu avea un
buget și un timp limitate și s-a hotărât să revină în Spania, pentru alte
atracții turistice. Acum a ales Madrid, Valencia și Gijon.
–       Wowww! Trei orașe diferite! Te-ai
plimbat, nu glumă! replicară, puțin invidioși, pantofii de damă sport.
–      Acesta e norocul nostru! Indiferent de
formă, culoare, design, fie că suntem sneakers, teniși, pantofi sport, adidași de damă sau bărbătești, converse sau papuci, destinul nostru e să îmbrăcăm piciorul frumos și să calătorim alături de stăpânii noștri. E în adn-ul nostru să fim niște aventurieri!
–      Corect! Nu te putem contrazice! Aici, cam ai dreptate! Suntem norocoși!
–      Să nu uităm că unii au ocazia să vadă și să simtă lucruri nebănuite! spuse misterioasă perechea de pantofi sport bărbați.
–      Ce vrei să insinuezi cu acest lucru? veni
repede replica tenișilor.
–     Nimic deosebit! De data aceasta am simțit sub tălpi frunzele scorțoase din parcurile și grădinile îmbrăcate în nuanțe feerice, de roșu, galben, maro și verde închis. Parcă eram într-o poveste. În Madrid am vizitat și muzee, am trepidat la ritmul dansului flamenco ziua, în piețe și al muzicii rock noaptea, la concerte. Stadionul Santiago Bernabeu a fost ceva neașteptat! Iarba aceea tunsă cu grijă mi-a trezit așa un chef de fotbal… Nu mai jucasem de mult!
–     Îmi închipui că a fost incitant… se alintară adidașii de damă.
–     Mai întrebi? E de la sine înțeles! Au fost trei zile de vis!
–     Unde ai fost după aceea? întrebă curioasă perechea de converse, de după colț..
–     Am fost la Valencia! Al treilea oraș ca mărime din Spania! Acolo am alergat pe străzi, pe stadion, pe nisipul fin și am explorat la pas piețele de desfacere a produselor agricole.
–     Cred că te-a bucurat diversitatea aceasta! zise șugubăț papucul roz de sub pat, care asculta fascinat povestirea.
–     Îți dai seama! Au fost alte trei zile memorabile. Am fost privilegiat!
–     Unde ai mai poposit? o îndemnă curiozitatea să întrebe, pe perechea de damă, care avea respirația întretăiată.
–   Gijon, un oraș plin de viață și lumină! Chiar și cei mai sceptici pantofi se pot îndrăgosti de o urbe așa ospitalieră și frumoasă.
–     Ce anume îl face așa vestit?
–  Cred că plajele însorite, ritmurile fierbienți ale dansului, temperaturile moderate, peisajele deosebite.
–  Norocosule! Ai umblat mult! Vrem mai multe detalii! Spuse perechea de converse.
–     Vă cred, dar am avut o zi obositoare și vreau să mă odihnesc! Meci de fotbal, demonstrație de karate, mers pe jos de dimineață, lecție de tango pe seară… Sunt epuizat! Îndurare!
–     Bine! Bine! De data aceasta te iertăm! Rămâi dator cu alte povești de viață! Fugi la somn! îl apostrofă protector, perechea de adidași bărbătești negri.
–     Noapte bună! Vă îmbrățișez!