Jocul ideilor în ipostaza zilnică a eu-lui

Aventura mea în blogosferă începe undeva prin 2009! Iniţial nu mi-am dorit decât un spaţiu în care să-mi scriu gândurile, să mă relaxez, să mă regăsesc, să comunic! 🙂 Totul a pornit de la pasiunea mea pentru scris, iar scânteia a venit de la o prietenă care făcuse deja pasul acesta în online! Într-un fel, am trecut de la hârtie la tastatură! Scrisul a fost mereu o relaxare pentru mine, o terapie vindecătoare a sufletului care uneori e prea încărcat de lamentaţii şi de întrebări mistuitoare. Am preferat mereu revelaţia momentului, descoperirea treptată, evoluţia personală. Ulterior, am descoperit oamenii frumoşi, de care îmi era dor în viaţa cea de toate zilele şi am legat prietenii cu ei. Sincer, niciodată nu m-a interesat să am o interfaţă sclipitoare sau un logo cu link direct spre blogul meu, ori să-mi promovez în vreun fel, blogul personal. Partea materială nu a fost un target al meu. Am urmărit o interacţiune cu scopul dezvoltării personale, al lărgirii sferei de cunoaştere, al iniţierii în psihologia colectivă. Cred că doar ceea ce am scris a reuşit să mă promoveze până în momentul de faţă, în anumite colţuri ale blogosferei… 🙂 Percepţia s-ar putea să fie puţin deformată din cauza nickname-ului Lolita, personajul enigmatic din romanul lui Vladimir Nabokov, dar cred, că pe parcurs am dovedit că sunt matură în gândire şi-mi pot susţine dezideratul. Să zicem că a fost un impuls alegerea nickname-ului, dar titlul şi conţinutul blogului compensează, zic eu, iluzia că în background ar fi ceva lucruri necurate. 🙂
Un parteneriat în spaţiul virtual presupune, cred, aceleaşi principii ca şi cel din realitate: seriozitate, colaborare, calitate! Spun cred, deşi am la activ mai multe colaborări cu nişte bloggeri pasionaţi ca şi mine. Prima colaborare a fost pe un spaţiu administrat de un singur admin, dar la care colaboram mai mulţi. Acel blog se numea Duelul Minţilor şi a fost o primă experienţă foarte frumoasă. Propuneam pe rând diverse teme de discuţii şi apoi le monitorizam. Recunosc că totul a fost tumultuos, plin de frumos, de interacţiuni cu oameni deosebiţi şi inteligenţi, de la care aveam ce învăţa. De fapt, cred că am mers pe ideea de complementaritate, ne-am orientat fiecare spre domeniile preferate, de la social, filozofie, psihologie, literatură până la monden şi ezoteric, încercând să purtăm discuţii fireşti, asemănătoare seminariilor din facultate, dar care tratau probleme spinoase uneori, din jurul nostru. Cel puţin aşa le-am perceput eu! Mi-a plăcut enorm acea efervescenţă de idei, opinii diferite uneori, dar argumentate. Parteneriatul acesta a funcţionat bine, pentru că pheideas, adminul, s-a implicat şi a coordonat activitatea. Eram activi, pentru că interactivitatea e un element cheie al bloggingului de succes, mai ales că subiectele erau diverse, iar solidaritatea a dus de multe ori la aplanarea unor conflicte induse şi la dezvoltarea unor relaţii de prietenie.
A urmat după aceea descoperirea unor alte grupuri minunate de oameni în care m-am integrat uşor pentru că existau pasiuni comune: scrisul şi fotografia. Pe unele din aceste grupuri încă funcţionez, când timpul îmi permite, pentru că am multe preocupări şi offline, nu doar online. Şi nu mă refer aici doar la jobul cu stat de plată. Aceste grupuri frumoase sunt: Clubul condeielor parfumate, Miercurea fără cuvinte, Life in pictures şi uneori Clubul psi, coordonate de nişte oameni deosebiţi. Exact ca şi în offline, atunci când apare un potenţial membru, te documentezi, analizezi şi apoi confirmi prezenţa în acel grup, pe baza activităţii lui, a seriozităţii şi calităţii. Din felul în care eşti primit şi stimulat, simţi efectiv sufletul acelor oameni şi apoi decizi dacă acel grup merită energia şi elanul tău. Pentru că, trebuie să recunoaştem că în spatele articolelor pe care le edităm pe bloguri, se ascunde timp preţios şi energie, investite ce-i drept de plăcere, dar totuşi, o felie preţioasă din momentele pe care le-ai putea petrece cu familia sau după bunul plac şi oricât am încerca să fim omniprezenţi, e imposibil. Pe unii dintre ei i-am simţit aproape de mine, cu încurajări constante, sinceri, deşi maratonul probelor a fost un tur de forţă, pentru toţi, participanţi şi cititori deopotrivă. Le mulţumesc şi le promit că prietenia mea va continua şi după această competiţie: Diana, Alina, Sonia, Dana, Vienela, Mirela…
Parteneriatele sunt un schimb reciproc, avantajos, cel mai mare bun, fiind legătura solidă pe care în timp ţi-o construieşti alături de cititorii tăi fideli. Sunt genul de situaţii win-win. În momentul de faţă sunt mai activă pe Clubul condeielor parfumate care a reuşit să-mi fie balsam pentru suflet după o perioadă mai dificilă. Sunt propuse teme creative, diverse care aduc uneori în discuţie şi parfumul de orice fel, fie el senzorial sau doar de amintiri. Şi în spatele acestui grup este un om minunat, o artistă desăvârşită, Mirela Pete.
Fiecare grup are în centru un om de ispravă, care reuşeşte să coordoneze activitatea şi să insufle acea nobleţe a trăirilor, pe care o căutăm cu dor, uneori, în jur, poate de aceea m-am şi alăturat lor. Aceste grupuri sunt ceea ce numesc eu, un parteneriat reuşit. Solidaritatea şi unitatea în acest mediu virtual este esenţială pentru a avea succes.
Blogosfera e un loc vast, generos în oferte, iar în momentul în care te hotărăşti să stabileşti un parteneriat, fie blogger-blogger, fie blogger-companie, fie blogger-firme sau organizatori, trebuie să iei în considerare câteva aspecte. Bineînţeles, e propria viziune:
– regula celor 3R: respect pentru tine, respect pentru ceilalţi şi responsabilitate pentru acţiunile sau cuvintele tale;
– încredere;
– scopuri clare şi realiste;
– corectitudinea; (mă aştept să fiu tratată la fel cum mă port sau după cum am răspuns cerinţelor, provocărilor)
– evoluţia personală.
Avantaje obţinute de ambele părţi:
– promovare;
– cuvinte cheie pentru optimizare SEO;
– menţiuni simple care ajută Google la crearea unui profil;
– page rank mai bun pe Google prin link-uri;
– identificarea unor viitori parteneri;
– awareness.
Ce am învăţat în urma competiţiei Superblog 2013!
După două luni pline de probe provocatoare, idei creative şi advertoriale, tensiuni şi discuţii încrâncenate, am învăţat că „orice lucru pe care mintea îl poate gândi şi inima îl poate iubi, îl poţi împlini”. Mi-am depăşit nişte limite şi am reuşit să fiu constantă! Sunt mândră de mine, nevoie mare! 🙂
Am învăţat că pentru a avea un website de calitate trebuie să apelezi la profesionişti, să cumperi un domeniu, deşi nu am simţit nevoia până în prezent să fac acest pas. Nu ştiu ce-mi va oferi viitorul, dar trebuie să recunosc că participarea la Superblog 2013, prima de altfel, m-a stimulat să fiu mai bună, mai creativă, mai aproape de viitorul meu, cred. Dacă citeam şi înainte unele bloguri şi le urmăream evoluţia, mai mult ca sigur voi continua să o fac: Irealia câştigătoare a locului I în Spring SuperBlog 2013, Nebuloasa, Irina Bartolomeu, October- Photos. Pentru informaţii ce ţin de IT, statistici, tehnică voi consulta blogul lui Manuel Cheta, câştigătorul locului I în SuperBlog 2010 sau a blogului colectiv, ArenaIT, câştigător al locului I în 2008.
Am învăţat cerinţele cheie pentru a avea un parteneriat de succes în mediul online: interactivitatea şi conţinutul inovativ. Recunosc că prezenţa în online este imperioasă dacă doreşti să-ţi dezvolţi o afacere de succes, în acest spaţiu, pentru că se poate face reclamă, iar impactul este imediat. Niciodată nu am fost interesată de partea materială, de promovarea SEO, despre care am noţiuni vagi, la fel ca şi despre aplicaţiile web şi portalurile comerciale. Tot ce am învăţat e din puţina experienţă pe care o am pe cărările blogger. Nu am cunoştinţe în acest domeniu şi prin urmare nu pot dezvolta o discuţie cu termeni tehnici, dar nici nu sunt chiar atât de naivă sau insuficient informată, încât să nu-mi dau seama de puterea sau impactul pe care îl pot avea nişte comentarii sau link-uri la momentul oportun. 🙂
Unii bloggeri sunt deja familiarizaţi cu modalităţile prin care îşi pot face reclamă, iar acest aspect este de admirat. Eu învăţ termeni noi! Oricum, una peste alta, această experienţă a fost unică! Parteneri mai vizibili mi s-au părut TVR România, RadioLynx, Zelist.

Felicit toţi partenerii implicaţi în acest proiect pentru iniţiativă şi pentru consolidarea statutului bloggerilor! Adresez mulţumiri şi organizatorilor SuperBlog, care şi-au desemnat un purtător de cuvânt ideal prin Claudia Pătraşcu! Felicitări şi celor care au ajuns la finish, după două luni de scris creativ!
Concluzia este că, împreună putem muta munţii din loc, dacă acesta este obiectivul propus! 🙂

Articolul 27 din SuperBlog 2013! Să vă fie bine şi să simţiţi frumos! 🙂