Cu greu ne mai amintim de personajele din basmele clasice ale fraţilor Grimm sau Petre Ispirescu, pentru că ne dorim să simţim adrenalina curgând cu intensitate prin arterele noastre îmbibate de multe noxe şi stres şi preferăm personaje tot mai sofisticate, cu mai multe vieţi şi arme letale eventual. Cum ar putea sensibila şi delicata Albă ca Zăpada să-i ţină bunăoară piept stimabilei Lara Croft, femeia ideală? Poate doar inocenţa chipului frumos şi rochia romantică ar putea să o ajute un pic pe Albă ca Zăpada, dar dacă Lara va veni imediat, prima va rămâne fără fani. E evident! De ce? Simplu! În primul rând, nici bărbaţii, nici femeile nu mai apreciază statutul de casnică cuminte şi ingenuă, cu un trecut melodramatic. Sunt tot mai mult apreciate femeile de acţiune, care îşi fac singure dreptate, aventuriere, evident şi extraordinar de frumoase şi inteligente, care rezolvă dileme şi găsesc diamante. Totuşi, mâncarea caldă şi casa curată vor fi mereu un atu pentru Albă ca Zăpada, în timp ce Lara va fi mereu plecată şi ocupată cu luptele dintre Illuminati şi tatăl ei regăsit. Să fim oneşti şi să recunoaştem că nu mai e la modă nici să-l aştepţi pe Făt Frumos pentru a te trezi cu un sărut, după ce ai muşcat din mărul discordiei. E mai palpitant să ştii arte marţiale şi să te baţi cot la cot cu bărbaţii, iar când totul se relaxează se pot înfiripa şi nişte sentimente înălţătoare.

Recunosc că, conformismul din mine a ripostat vehement la prima confruntare imaginară dintre cele două personaje, dar un pui de om cu ochi căprui şi gene migdalate, ce locuieşte lângă mine de când era de-o şchioapă a reuşit să-mi schimbe optica şi viziunea iniţiale. Mi-a prezentat mai multe metode imbatabile prin care puteam să-i disciplinez pe răii de Illuminati ce-i puneau Larei beţe în roate cu găsirea diamantului şi a tatălui pe care îl credea mort şi recunosc că mă simţeam foarte bine apăsând tastele care mă ajutau să duc la îndeplinire misiunea. Inamicii aceia virtuali păreau aşa de răi încât trebuiau eliminaţi cu orice chip. Aşa am aflat de niveluri şi de faptul că placa video este cea mai importantă componentă PC care face ca experienţa unui joc să pară cât mai reală. Chiar prinsesem microbul şi îmi luasem şi eu o placă NVIDIA pentru că auzisem că este cea mai performantă în materie de gaming şi încercasem experienţa jocului la maximum. Am aflat de un magazin online care avea o ofertă tentantă şi de mouse, tastatură, boxe şi căşti necesare pentru o experienţă totală. Au apărut nişte jocuri complexe din punct de vedere al graficii şi realismului, iar în ce priveşte tehnologia, aceasta avansează rapid:  NVIDIA Physx, NVIDIA TXAA şi 3D Vision. Chiar găsisem acolo un promo special la placa video AMD Radeon TN şi eram tentată să mi-o cumpăr pentru că îmi era oferit gratuit şi jocul pe care îl preferam. Mai era şi un forum gaming de unde am aflat multe secrete şi informaţii utile, pentru că erau prea multe necunoscute pentru mine. MediaDOT.ro este un site care oferă alternative de petrecere a timpului liber, într-un mod creativ.

Aceeaşi diferenţă era şi între Făt Frumos şi Batman de exemplu. Făt Frumos excela în lupta cu balaurii şi la călărit, din ce ştiam eu de prin poveşti, dar Batman era aşa de misterios cu masca lui neagră şi avea atâtea maşini impresionante, iar la bătaia cu cei răi era expert, încât calului alb a lui Făt Frumos îi pălea din splendoare. Nici freza lui bogată şi chipul de macho nu mai au succes. Sunt preferaţi durii şi cei cu măşti. În plus, ca să devii Batman ai nevoie de putere, forţă şi viteză, pe când Făt Frumos trebuia să fie doar drăguţ şi să ţină bine sabia în mână. Eram curioasă să experimentez şi noile tehnologii care îl evidenţiau pe Batman, cum ar fi teselarea DirectX 11, HBAO+ şi antialiasing TXAA, exclusiv de la NVIDIA pentru o grafică extraordinară şi pentru o experienţă interactivă a acţiunii. E clar că vecina mea mai mică îmi inoculase acest microb ce a dus încet, încet la o dependenţă călduţă şi relaxantă. Astfel, am aflat de Katarina, Jim Raynor, Ruby şi Assassins Creed.

Totuşi, are şi Albă ca Zăpada meritul ei şi e destul de originală în curtarea lui Făt Frumos, deşi abordarea mai directă a Larei Croft pare mai actuală cu vremurile noastre. 

Viitorul jocurilor online prinde un avânt rapid şi în prezent se organizează competiţii la nivel mondial, unde românii ocupă mereu locuri fruntaşe, fiind în 2009, 2010 şi 2011 în top 3 pe naţiuni. Unii spun că aceste activităţi au trecut de mult pragul de jocuri în care se petreceau ore în şir fără o finalitate şi au ajuns complet la un alt nivel, astfel, vor ca acestea să fie incluse ca sporturi electronice pentru a participa la competiţii internaţionale care au şi premii tentante. Sincer, sunt începătoare în domeniu, nu mă pot numi ceea ce este un gamer, dar viitorul jocurilor online va include mai mult ca sigur, o consolă mai performantă care să înglobeze conceptul free-to-play. Mai recunosc şi că mentalitatea arhaică m-a ţintuit mult timp în nişte tipare, dar a fost suficientă prietenia sinceră a unui pui de om pentru a-mi oferi o altă perspectivă.

Dan, un băieţel şaten pistruiat şi cu ochi albaştri, plin de viaţă, chicotea în timp ce stătea de vorbă cu o fetiţă silfidă, delicată, blondă, cu ochi verzi şi privire pătrunzătoare pe nume Alice. Totul dintre cei doi era doar zâmbet şi soare, cu vagi tendinţe competiţionale. Chimia ciudată dintre cei doi era de înţeles, având în vedere că sunt colegi de clasă şi în cea mai mare parte a timpului sunt într-o concurenţă acerbă, dar foarte obositoare. De fapt, era un moment de respiro, era o duminică frumoasă, deşi cu o trezire matinală, iar cei doi copii îmbujoraţi se jucau pe bancheta din spate a maşinii, încercând să ghicească răspunsul la câteva probleme logice şi amuzante. Atmosfera nu era deloc tensionată, iar cealaltă fetiţă, brunetă, mai tăcută, ce ocupa un loc alături de ei, îi analiza cu atenţie. Ochişorii ei negri sclipeau ştrengar, iar un zâmbet ingenuu înflori în colţul gurii. Prezentările fiind făcute oficial, a început să fie mai dezinvoltă şi să se prindă în jocul inventat ad hoc al celor doi colegi de clasă. Violeta era puţin mai mare decât cei doi smiley şi toţi trei participau la un concurs judeţean. Povesteau cu dezinvoltură cum doamna lor învăţătoare alege mereu recompense atractive pentru răspunsurile lor: fie sunt jetoane colorate cu diverse animale, abţibilduri sau ştampile amuzante. Uneori sunt stimulaţi de aceste recompense, alteori preferă doar calificativele sau notele. Ştampilele cu mesaje sunt cele mai haioase, iar ele sunt primite doar de elevii care participă la oră şi răspund corect. Well done!, Great!, Super!, Amazing!, Good!, Funny!, Interesting! sunt câteva mesaje în limba engleză care înveselesc feţişoarele inocente ale copiilor. Ştampilele pot fi folosite, în afară de rolul lor practic, acela de a aduce informaţii despre instituţia emitentă sau despre o persoană fizică sau juridică şi pentru a personaliza felicitări, materiale, coperţi, nu doar pentru distracţia celor mici. Însă deliciul de a le vedea feţele încântate nu poate fi compensat … Mă uitam mulţumită în oglinda retrovizoare la distracţia celor trei ocupanţi şi jocul de-a v-aţi ascunselea cu trăirile mele începuse timid, mai ales că peisajele din drumul nostru erau mirifice. Toamna, cu suita ei de frunze scorţoase şi culori de basm are mereu talentul de a mă face melancolică. Dar e aşa de subtilă, misterioasă şi cochetă. Totul are o alură romantică, intimă. Iar generozitatea culorilor magice, vraja din pădurile încărcate de poveştile verii, mă fac să uit dimineţile ceţoase, gri sau cu ploi bacoviene. Lumina soarelui cu sclipiri jucăuşe arunca reflexe galeşe peste frunzele copacilor, care începeau să pălească şi să cadă doar la o scurtă atingere. Parcă un pictor desăvârşit colorase frunzele şi apoi le aranjase într-o îmbinare măiastră: galben, verde, rubiniu, roşu, maro, roşcat, portocaliu, un mozaic prozaic. Toamna era acel pictor plin de armonie!
E inutil să spun că cei trei temerari au obţinut rezultate foarte bune la acel concurs şi era cazul să mă gândesc la nişte recompense pe măsură. Am ales mai întâi un parc din apropiere unde s-au jucat într-un spaţiu special amenajat pentru copii şi apoi i-am servit cu o îngheţată, la cererea lor, pentru că era o zi cu temperaturi de vară. Ulterior, după ce am ajuns acasă, au vizitat online şi un magazin de birotică şi papetărie, de unde şi-au cumpărat diverse produse necesare la şcoală, drept premiu pentru efortul depus. Şi eu am fost tentată să cumpăr o mulţime de produse, mai ales că aveam nevoie de nişte pixuri, markere şi corectoare.

Oferta celor de la Ştampile online, căci aşa se numea site-ul online oferea o bogată varietate de produse pentru toate gusturile şi nevoile, incluzând ştampilele Trodat cu accesoriile necesare pentru ele, multe accesorii pentru birou – de la capse, cuttere şi capsatoare şi până la distrugătoare de documente, produse necesare pentru arhivarea şi organizarea documentelor – de la ecusoane şi dosare şi până la bibliorafturi şi produse pentru depozitarea documentelor, instrumente de scris – markere, pixuri şi corectoare – şi hârtie şi produse din hârtie – de la post-it-uri şi hârtie pentru imprimante şi copiatoare şi până la role de fax şi buretiere cu gel. Mi-a plăcut şi oferta specială din fiecare săptămână pentru fanii paginii de facebook care au reducere 10 %. Ce mai, era raiul produselor de birotică şi papetărie! Am rămas fascinaţi şi ne-am cumpărat fiecare ce aveam nevoie. Ziua următoare am primit un dar mai inedit de la cei trei ştrengari: o ştampilă pe care ei au numit-o magică. I-am întrebat de ce e magică şi răspunsul a venit prompt:
– E nevoie ca în viaţa noastră să există şi un strop de magie, motive suficiente pentru a continua lupta de zi cu zi, iar omul care acceptă că totul este trecător şi merită să trăieşti clipa cu intensitate va simţi acea beatitudine, cu siguranţă!
Recunosc că un asemenea răspuns m-a lăsat fără replică. Erau nişte copii formidabili, ştiam lucrul acesta, iar joaca lor prin labirintul cuvintelor a continuat, deşi doi dintre ei erau încă în clasa a IV-a şi doar Violeta era în clasa a VII-a, deci mai măricică. Dintotdeauna i-am încurajat să citească şi să-şi urmeze visele, iar surpriza a fost cu atât mai mare când am citit mesajul ştampilei: Books may well be the only true magic!

Ochii lor sclipeau de bucurie când au observat uimirea mea.
– Am citit într-o carte că tot ceea ce contează cu adevărat în viaţă nu se obţine uşor, ci prin multe încercări şi perseverenţă. Concursurile acestea sunt doar nişte încercări pentru examenele care vor veni!
– Mă bucur că gândiţi aşa şi vă doresc tot binele din lumea aceasta! Apoi, două picături diafane de apă sărată s-au scurs pe faţă, iar copiii au înţeles că m-au emoţionat şi mi-au oferit drept bonus o îmbrăţişare de grup.
A fost o zi memorabilă şi plină de frumos!
Text scris în cadrul competiţiei Super Blog 2013, proba numărul 9. Vă salut cu drag pe toţi! 🙂

surse foto: StampileOnline.ro